Nu te-am intalnit

Te-am avut…din nou…in visul meu. Erai ca o umbra  ce-mi dadea tarcoale. De fiecare data cand incercam sa te prind dispareai si apareai din nou in spatele meu. Te simteam, dar nu puteam sa te vad. M-am trezit cu parfumul tau imbibat in narile-mi infundate. Imi simteam buzele de parca te-as fi sarutat toata noaptea. Esti atat de aproape…dar unde? Stiu ca nu esti doar un vis. Stiu ca undeva pe aproape existi  si ca ma astepti. Afara, cateva pasarele incep sa-si faca cuiburi prin pomii din parcul din fata geamului meu. Isi striga consoartele pt a se unii in dansuri de imperechere. Vine primavara. Poate insemna o renastere, o regasire, o inflorire a sufletului. M-am gandit ca poate in parc ar trebui sa ies si eu sa te intalnesc. Poate asa zambetul cu care ma trezesc in fiecare dimineata capata un sens. Am inceput sa il impart in eter in speranta ca-l vei recunoaste. Ti-aduci aminte ca iti spuneam de semnele pe care mi le transmiti si nu le vad? Nici acum nu le ved…dar raspund la ele…cu un zambet pt fiecare zi. Sunt sigur ca si tu ma cauti si nu ma gasesti. O sa ma recunosti dupa zambet J .

Mi-as fi dorit, dar nu te-am intalnit inca.

Mai esti?